Evaziunea fiscala prin suprimarea vanzarilor electronice prin casa de marcat

De | 16 ianuarie 2016
cash_register_skimmingZapper, Phantom-ware, SSaaS, reprezinta termeni tot mai des utilizati astazi in mediile guvernamentale, pentru a defini diverse tehnici de suprimare a vanzarilor prin casa de marcat.

Ne-am gandit ca un articol pe aceasta tema este binevenit, atat pentru publicul larg, cat si mai ales, pentru dezvoltatorii autohtoni de aplicatii software utilizate la vanzarea cu amanuntul.

Informatiile cuprinse in acest articol pornesc de la un raport publicat pe site-ul Ministerului de Finante la finele anului 2014, raport inclus in nota de fundamentare a modificarilor aduse la legea caselor de marcat din Romania la inceputul anului trecut. Acest raport identifica mai multe zone de risc in ceea ce priveste fraudarea vanzarilor efectuate de aplicatii software ce emit bonuri fiscale.

Iata pentru cei interesati, toata bibliografia care sta la baza acestui articol:

Haideti sa incercam sa explicam mai intai termenii prezentati in introducere…

Ce inseamna Zapper?

Zapper reprezinta un program extern, creat special pentru a permite suprimarea vanzarilor dintr-o casa de marcat.

In general acest tip de programe se folosesc la nivelul caselor de marcat in structuri inchise, sau a terminalelor de vanzare compacte, fara software extern de vanzare si sunt cel mai adesea pastrate pe medii amovibile, de exemplu stick-uri USB.

Suprimarea vanzarilor sau fraudarea rezultatelor fiscale inregistrate in casa de marcat se face prin cuplarea mediului amovibil la echipamentul de vanzare si efectuarea operatiilor folosind programul respectiv.

In general in aceste situatii, suprimarea se face prin stergerea unor tranzactii deja inregistrate in memoria volatila a caselor de marcat, inainte de depozitarea acestora in memoria permanenta. Ulterior, efectuarii operatiei, mediul amovibil se inlatura, fara a mai ramane nici o urma a programului fraudulos in casa de marcat.

In general, acest tip de evaziune fiscala este mai putin raspanadit astazi, fiind mai degraba utilizat in trecut in cazul caselor simple de marcat. In Romania nu s-au raportat situatii in care sa fie utilizate acest tip de aplicatii.

Ce inseamna Phantom-ware?

Phantom-ware reprezinta cel mai raspandit mod de suprimare a vanzarilor din casele de marcat, atunci cand se folosesc aplicatii software care emit bonuri fiscale. Codul „phantom” este integrat in insasi sistemul de operare sau aplicatia de vanzare de catre producatorul acesteia.

Acest cod permite cel mai adesea transmiterea selectiva a tranzactiilor de vanzare catre casa de marcat fiscala conectata in scopul inregistrarii partiale a tranzactiilor de vanzare in evidentele fiscale. Cu toate acestea programul de vanzare mentine in baza de date proprie, toate inregistrarile tranzactiilor reale, facand ca rezultatele sa fie aparent corecte pentru un auditor.

O alta metoda de introducere de cod phantom-ware in aplicatii de vanzare se bazeaza pe tehnica asa numita „two-till” adica sertar dublu, in fond destul de rudimentara. Practic printr-un buton ascuns, o combinatie secreta de taste sau un card magnetic special scanat, este activat modul de operare special, permitand utilizatorului sa incaseze doar o parte din produse prin casa de marcat, sa-i spunem sertarul 1, cel de la vedere, pentru ca in sertarul 2 sa ramana incasarile pentru care nu se emit bonuri fiscale.

Trebuie spus ca in Romania, din pacate, tehnica phantom-ware este din ce in ce mai raspandita, pe masura ce aplicatiile moderne de vanzare tind sa inlocuiasca in magazine vechile case de marcat.

Ce inseamna SSaaS?

Tehnica SSaaS este un acronim al termenului Sales Suppression As A Service si este cel mai modern mod de evaziune fiscala prin suprimarea vanzarilor din casele de marcat de la distanta.

Tehnica se caracterizeaza prin abilitatea de a se interveni asupra unui terminal de vanzare de la distanta, folosind reteaua internet.

Astfel intr-un control efectuat de catre inspectorii de taxe americani in restaurante din Buffalo, Schenectady, Albany, Dutchess County si Bronx, in marea lor majoritate toti proprietarii incheiasera contracte de service cu companiile de la care achizitionasera echipamentele de vanzare, care stipulau inclusiv servicii de suprimare a vanzarilor de la distanta. Practic printr-un sistem de helpdesk, la solicitarea telefonica, un tehnician procedea la suprimarea de la distanta a vanzarilor solicitate din casa de marcat. Cum s-ar spune, „suprimarea vanzarilor era inclusa in abonament”.

O alta fateta a acestei metode se bazeaza pe introducerea tehnologiei cloud, care permite stocarea datelor comerciale in cu totul alta parte decat in interiorul casei de marcat.

Folosind aceasta noua tehnologie, este de asemenea posibila stocarea datelor de vanzare in jurisdictii (state) in care agentii fiscului local nu au acces. Acesta este din pacate un nou mod de operare, iar stapanirea lui va fi extrem de dificila pe masura ce datele se vor muta din ce in ce mai mult in cloud.

Concluzii

Asa cum recunosc si autorii studiilor mentionate, practica suprimarii vanzarilor prin casa de marcat, desi este pedepsita in cele mai multe tari cu inchisoarea, fiind considerata evaziune fiscala, nu va disparea. Cea mai simpla forma a sa consta in incasarea fara a emite un bon fiscal catre client si o intalnim din pacate la fiecare colt de strada in Romania.

Pe de alta parte, includerea de cod „fantoma” sau phantom-ware in aplicatiile destinate comertului cu amanuntul in vederea micsorarii valorii trecute prin casa de marcat, este din pacate o realitate in Romania. Aceasta tehnica prezinta un grad ridicat de pericol atat pentru utilizatorii de case de marcat cat si pentru producatorii de programe.

Un prim caz in care planeaza suspiciuni legate de un astfel de software este in curs de cercetare la DNA, fiind legat de o companie producatoare de software din Constanta si un mare lant de restaurante.

Este evident asadar, ca sistemul nostru judiciar stapaneste in acest moment toate competentele necesare in vederea depistarii acestui tip de infractiuni informatice atat la nivelul utilizatorului cat si la cel al producatorului de software. Este un mare pas inainte, care va accelera fara doar si poate insanatosirea economiei si a societatii noastre in general.

Pe de alta parte, tinand cont si de apropiata modificare a legii caselor de marcat, urmata de interconectarea preconizata pentru anul 2018 a caselor de marcat la serverele ANAF, este timpul ca fiecare producator de software autohton sa inceapa sa verifice serios codul programelor pe care le dezvolta, astfel incat sa elimine orice functionalitate ar putea semana cu cod phantom-ware.

Programele moderne tind sa devina foarte complexe, necesitand echipe de dezvoltatori pentru a le proiecta, crea si testa. In aceste conditii, fara un control serios al codului, este posibil ca portite ascunse sa existe chiar si fara ca firma producatoare sa aiba habar de aceasta. 

Iata de ce, acest articol, pe langa caracterul sau informativ, se doreste a fi si o invitatie la reflectie atat pentru utilizatori cat si pentru producatorii de software de vanzare prin casa de marcat.

 

Autor: Dor Bujor Padureanu

Director General al companiei Magister Software din Bucuresti si unul dintre membrii fondatori ai patronatului. Acopera interesele patronale din regiunea de sud a tarii in calitate de vicepresedinte. Aria sa principala de expertiza este dezvoltarea de software pentru retail si comunicatiile fiscale.

Lasă un răspuns